Se presupune ca unul dintre cele mai importante lucruri din viata unui om il reprezinta prietenii. Multi sunt de parere ca nu putem trai fara ei, fara aceste persoane care ar trebui sa fie un punct de sprijin in viata fiecaruia. Spun ''ar trebui'' pentru ca stim cu totii ca nu se intampla niciodata asa. M-am gandit mult in ultimul timp la tipul asta de relatii, la ceea ce inseamna in sine conceptul de "prietenie". Am realizat ca prietenul este o persoana careia nu-i pasa cine esti, ce ai sau cati oameni roiesc zilnic in jurul tau; este un om care, oricat de ocupat ar fi sau oricate greutati ar avea pe suflet, este intotdeauna acolo ca sa te asculte, sa te linisteasca, sa te ajute; este cel care nu te va judeca niciodata, oricate prostii ai spune, care nu te va pune niciodata intr-o lumina proasta in fata celorlalti; cel care intelege perfect nevoia ta de liniste, dar care are mereu cuvintele potrivite pentru tine; este persoana in fata careia poti sa plangi fara sa te simti cenzurat, dar cu care poti in acelasi timp sa razi pana la lacrimi de cea mai mica tampenie pe care ai facut-o...
Multi dintre noi ar trebui sa ne gandim de doua ori inainte de a ne declara cu atata usurinta prietenii cuiva. Doar fiind mereu cu sufletul alaturi de o persoana, intelegandu-i trairile si nejudecand-o, ne putem numi ''prieteni''. Pana atunci, e de ajuns sa analizam cuvintele marelui Nicolae Steinhardt: "Prieten se numeste omul care te ajuta, fara ca verbul sa fie urmat de un complement circumstantial de loc, de timp sau de mod"!