16 ianuarie 2010

Pacat

... ca e nevoie sa trecem prin situatii dificile ca sa ajungem sa ne dam seama care ne sunt adevaratii prieteni. Pacat ca e nevoie de un ghiont zdravan ca sa ne trezim si sa realizam ca viata nu e 'all gain, no pain'. Pacat ca de multe ori realitatea noastra si cea 'adevarata' nu sunt una si aceeasi. Pacat!

''Prieten se numeste omul care te ajuta, fara ca verbul sa fie urmat de un complement circumstantial de loc, de timp sau de mod." (N. Steinhardt)
''Fiti fericiti, prietenii dispar atunci cand sunteti nefericiti''(Euripide)

3 comentarii:

Anonim spunea...

M-am tot gandit ce replica sa iti dau la acest post.
Eu nu vad nimic din ceea ce zici cu nuanta de 'pacat', not anymore. Un pahar de apa rece face mai mult bine decat unul inchipuit de betie :)

Problema tipica la oameni consta nu in faptul ca sunt dezamagiti de altii, ci ca isi proiecteaza asteptari nerealiste altora.

Nu pot acuza un om ca m-a dezamagit, pentru ca ar insemna sa-l acuz de ceea ce este, si anume, el insusi, constrans social sau (insert factor here) in toata naturaletea lui. Cel care de cele mai multe ori cauzeaza dezamagirea, daca nu chiar tot timpul...suntem noi insine. Daca eu sufar din dragoste...sufar pentru ca eu astept sa`mi fie impartasite sentimentele. Daca un prieten ma lasa balta, sufar pentru ca ma asteptam sa`mi fie alaturi. Cu ocazia asta ... mi-ai dat idee ce sa scriu.

Angeliqlady spunea...

Da, poate ca am asteptari prea mari din partea unor persoane pe care imi place sa le cred apropiate sufletului meu...si poate ca sper sa primesc cel putin tot atat cat dau eu.Poate ca sper ca si altii sa aiba incredere in mine la fel cum am eu in ei...dar hey, stiu ca asta nu tine de mine...desi mi-ar placea...Pacat insa ca nu pot trece odata peste toate, ca nu le pot pune 'la spate', ca nu incetez a le mai considera importante.
Btw, glad I inspired you! :P

Anonim spunea...

Pas cu pas se face podul :) Important e sa stii cat de departe poti merge fara a te 'pierde' .